Copilul a terminat cu brio clasa I si a primit cu aceasta ocazie o gramada de diplome pentru activitatea sa din timpul anului.
Cea mai apreciata de critici a fost “Diploma de excelenta pentru rolul de COCOSEL” din piesa “Punguta cu doi bani” jucata pe scena teatrului Tandarica (la serbarea de sfarsit de an).
Cum ar veni a fost cel mai bun cocosel din piesa in care exista un singur cocosel.
Vecinul pensionar care ia de obicei alocatia copilului de la postas si i-o aduce acasa a venit ieri sa-i spuna ca alocatiile si banii pentru mamici nu se mai platesc, drept urmare nu are ce sa-i aduca.
Copilul, foarte atent la banutii lui, a explodat:
-Cum adica, isi permit sa nu-mi mai dea mie “leafa”? Trebuie neaparat sa ne organizam si sa facem greva.
Si a inceput sa organizeze lupta de clasa (I, absolvita “cum laudae”) si sa imparta sarcinile:
-Mama, tu esti cea mai rea de gura, tu vei fi Sindicatul.
-Tata, tu vei fi Statul si imi vei plati “leafa”. Si cu dobanda, ca a intarziat o zi.
L.E. Acum sa vedem cum solutionam conflictul dintre Sindicat si Stat.
Copilul, obosit dupa un concurs de aikido si plimbari indelungi in parc, motaie pe scaunul lui din bucatarie, in asteptarea cinei.
Mama observa si il intreaba:
– De ce tii ochii inchisi?
Raspunsul?
– Ca sa fie o surpriza tocanita pe care mi-o pui in farfurie…