Diversiuni



Copilul, vanat cu toate armele sa învete pentru examenul de Evaluare Națională:

-Dacă vreți vreodată să vă deschideți o afacere să vă faceti un lagăr, vă pricepeți cel mai bine!

 


Mama a pierdut unul dintre vechile telefoane mobile ale copilului. Prilej de noi negocieri (cu tatal):

-Tata, mama mi-a pierdut telefonul si tu trebuie sa-mi dai 450 de lei!

-De ce trebuie sa-ti dau eu 450 de lei daca l-a pierdut mama?

-Pentru ca tu esti un om bun!

-Atunci fii si tu bun si iart-o pe mama.

-Eu nu sunt un om bun!

-Si in plus telefonul fusese folosit de tine mai multi ani, apoi de mine si de-abia dupa aceea de mama. Nu era nou asa ca nu poti cere cat a costat cand l-am cumparat.

-Atunci imi dai pentru telefon 300 de lei. Si 150 daune morale!

-Daune morale?

-Da, stii cat am suferit cand l-a pierdut?

Publicitate

Mama, care amusineaza dulciurile primite de copil, este apostrofata prompt de acesta:
-Mama, te rog sa nu atingi de bomboanele mele din doua motive: pentru sanatatea ta si pentru fericirea mea.


Mama transpirata, pe tocuri, cu copilul de mana, cu rucsacul copilului in spate si punga cu tenisi in dinti razbeste si urca/impinge copilul in autobuz (668, pentru cunoscatorii din Dr. Taberei).
Autobuzul pleaca – incepe sufocarea.
Mama vrea sa ii dea ultimele indicatii copilului care tocmai a stat 1 ora de vorba cu un prieten pe Facebook:
– Este mult mai bine sa vorbesti la telefon sau sa te intalnesti in weekend cu prietenul tau sa vorbiti, sa schimbati pareri.
– E suuper pe Facebook. Pot sa-mi fac multi prieteni!
– Mama, dar este mult mai placut sa ii auzi glasul, intonatia vocii, transmiti mai bine prin vorba, face-to-face.
– Imi place pe Facebook, invat sa tastez repede.
Autobuzul, fara alte procupari, asculta conversatia dezaproband din priviri mama care nu interzice din start Facebook-ul si se curba dupa santurile din asfalt.
Mama , incalzita, vine cu argumentul suprem:
– Crezi ca daca Dumnezeu vroia doar sa tastam, ne mai facea gura si urechi?! Iti poti imagina cum ar fi?!
Autobuzul nu mai respira, aproband si admirand argumentul gasit.
– DAA mama! Ar fi …. nu ar mai tipa nimeni la mine! spune copilul zambind smecher.
Autobuzul incremeneste si izbucneste intr-un hohot comun de ras.
Mama se strecoara spre iesire, coboara cu copilul in dinti, rucsacul in mana si tenisii in spate, tarandu-se spre scoala.


Bunica isi intreaba nepotul la telefon:

– Si ce mai fac ceilalti membri ai familiei?

-Pai…tata se uita la calculator cu admiratie, mama se uita la cuptor cu admiratie, motanul se uita la conserva lui cu admiratie.

Nimeni nu se uita la mine cu admiratie!!

-Eu te ascult cu admiratie, a mai apucat sa spuna bunica.


De ceva vreme parintii cumpara cartile copilului de doua ori.

O data de la librarie (elefant.ro sa traiasca) si a doua oara de la copil.

Mai exact il platesc pe copil ca sa le citeasca: 10 lei pentru o carte intre 100 si 200 de pagini (inclusiv 1 fisa de lectura) si 15 lei pentru o carte de peste 200 de pagini (2 fise de lectura incluse in pret).

Pur si simplu e singura metoda de a convinge copilul sa citesca.

Exasperat de situatie tatal il intreaba:

-Da’ tu nu functionezi decat cu bani?

Raspunsul (sincer) a venit imediat:

-Nu numai cu bani. Primesc si bonuri de masa sau carduri de credit.


Nu stiu ce contine, ca nu sunt eu destinatarul:

Scrisoare cu destinatar important. Cel mai important!


Copilul viziteaza inchisoarea din Palatul Dogilor.
Vede niste gauri in pereti si intreaba pentru ce sunt.
I se raspunde ca pentru a le da mancarea detinutilor.
E totusi nelamurit:
-Tata, cate sandwitch-uri primeau pe zi?


Culese din temele pentru acasa ale copilului din ultima saptamana:

Tema la romana: „Tema la romana este nefolositoare….”

Compunere cu subiectul toamna: „In aceasta vara colegii mei M si M s-au batut in clasa…”

Propozitie cu cuvantul „useful = folositor” la engleza: „It is useful to watch TV.”

 

Cica sunt teste de atentie pentru invatatoare.


Copilul isi suna tatal la sfarsitul orelor:
-Salut tata, sunt la Lidl.
Tatal face ochii mari:
-Cum, nu esti la afterschool?
-Nu, ca avem oarece trebuinte la gradinita.
Tatal, nerecunoscand limbajul copilului si nestiindu-l angajat ca manager de gradinita e si mai derutat:
-Cum adica?
-Pai nu stii ca e criza acuta de suc la gradinita? M-am oprit cu soferul la magazin ca sa-i salvez. E criza, da?

Pagina următoare »