Diversiuni



Copilul isi vede mama cum ia de acasa un buchet de liliac pentru a-l duce la birou si o intreaba mirat:

– Ce faci cu florile alea, cui le duci?

– Le duc la birou sa mai improspatez atmosfera. Nu vrei sa-i duci si tu un buchet doamnei invatatoare?

– Nu pot sa-i duc flori pentru ca ar avea conotatii de natura afectiva si nu e nici inceputul primaverii, nici ziua ei. Nu vreau sa creez probleme.


Copilul a fost plecat de Pasti la bunici. Iepurasul l-a gasit si acolo si i-a lasat cadouri prin colturile gradinii.
La intoarcere s-a intristat brusc si a cazut pe ganduri:
Mama a gasit o solutie salvatoare:
-Cand ajungem acasa ia un morcov, curata-l, taie-l si poate asa vine iepurasul.
Asa ca baiatul a ajutat-o pe mama sa pregateasca morcovul si ce sa vezi?
Iepurasul a venit, a ascuns o multime de cadouri prin casa si a mancat tot morcovul taiat.
Copilul a gasit cadourile, le-a deschis, le-a evaluat, s-a jucat cu jucariile a gustat dulciurile si a disparut.
La un moment dat parintii aud un tacanit din bucatarie.
Se duc si dau peste copil lucrand de zor pe masa de bucatarie:
-Ce faci aici?
-Tai niste morcov ca sa mai vina iepurasul inca o data si sa-mi aduca mai multe cadouri.


Copilul merge cu masina impreuna cu parintii sai si cu Buna.
Tatal considera ca e momentul sa povesteasca cum il ia zilnic de la after-school si sa lamureasca anumite lucruri:
-Ian, cum se face ca in fiecare zi iti aduce ghiozdanul ba o colega (de obicei mai mare), ba doamna ingrijitoare, ba doamna directoare? Nu poti sa ti-l aduci singur?
-Nu pot!
-De ce, ma rog?
-Pentru ca sunt ostenit.
-Ostenit de la ce?
-Pai trebuie sa ma imbrac singur, sa-mi pun haina si fesul. Si asta ma osteneste.


Copilul incearca sa gasesca metode noi de a se sustrage de la obligatiile scolare si ii povesteste mamei cat de rau s-a simtit el la scoala:

-Mama, aveam crampoane d-alea la burta si nu puteam sa fac nimic.


Tatal copilului reuseste, dupa lupte indelungate, sa parcheze (adoarma) copilul in patul lui si motanul pe calorifer.
Si crede, in naivitatea lui, ca poate dormi si el.
Doar ca la vreo ora de la inceputul acestei placute indeletniciri aude:
-Miau-miau! (in traducere: pipi-pipi)
Mai intai foloseste o straveche tehnica invatata la cursuri: se face ca nu aude.
-Miau-miau-miau!
Se ridica cu greu din pat si deschide usa balconului sa iasa motanul la buda.
Motanul scoate nasul afara, da de frig, si o rupe la fuga inapoi in casa.
Tatal se urca din nou in pat.
Prin somn aude din nou:
-Miau-miau-miau (pipi-pipi-pipi)
Presiunea interna intensifica miorlaitul.
Coboara din nou din pat si deschide usa balconului.
Motanul scoate nasul si o laba si decide ca e prea frig pentru el, asa ca o zbugheste inapoi in casa.
Tatal adoarme din nou.
Aude iar:
-Miau-miau-miau-miau (pipipipipipiiiiiiiii)!
Tatal se taraste din nou si deschide usa balconului zi, cu un sut bine asat, impinge mofanul afara.
A reusit, acum poate sa doarma. Nu inainte de a auzi mieunatul disperat al motanului inghetat si de a-i deschide din nou usa.
Somn usor, iubitorilor de pisici!


Copilul plimba de zor o masina virtuala printr-un oras si mai virtual (GTA, pentru cunoscatori).

Tocmai a renuntat la o masina de gunoi pentru un autoturism mai mic si comenteaza pentru public:

– Cu cat e mai mica  masina cu atat e mai rapida.

Tatal e cam sceptic:

– Daca spui tu asa o fi!

Evident, replica nu se lasa asteptata:

– Tata, crede-ma, am 7 ani, stiu totul despre masini si calculatoare. Mic inseamna rapid!


Copilul, de-abia trezit din somn, se rasfata in bratele mamei:

– Eu am cea mai buna mama din lume si cel mai destept tata din lume. Mama:

– Si noi avem cel mai bun copil din lume.

Copilul:

– Si cel mai destept, pentru ca seamana cu parintii cei mai destepti. Cum sa nu profiti de un asa copil cuminte si destept?

Mama:

– Cum sa profiti?

Copilul, privind ingenuu:

– Sa-l iubesti!


Copilul merge prin ger alaturi de parintii lui.

Mama, grijulie, il intreaba daca ii este frig.

Nici un raspuns.

– Te-am intrebat daca iti este frig sau cald?

– Mi-e indiferent.


Copilul vorbeste cu mama sa despre oameni, joburi, pensie, populatia Terrei si alte chestii adanci de felul astora.

Mama ii povesteste ca in cativa ani populatia globului va creste atat de mult incat mancarea nu va mai ajunge pentru toti si vom fi nevoiti sa muncim mai mult. O parte dintre oameni, insa, nu vor mai fi utili, munca lor nu va mai fi necesara.

In mintea copilului incolteste o idee:

– Mama, nu vor mai produce nimic, asa ca mine?

– Tu esti elev, trebuie sa inveti inainte de a produce ceva.

– Gresit, deja produc ceva!

– Ce?

– Produc bucurie.

Pam-pam!


In seara de Mos Nicolae, atunci cand copii cuminti primesc cadouri, suna soneria de la intrare.

Copilul deschide repede usa si descopera pe pres o punga cu dulciuri si fructe.

Se uita in sus, in jos, dar nu vede pe nimeni.

Isi ia inima in dinti si striga:

– Mosuleee!

Se aude o voce groasa:

– Da!

Era nenea Dan, vecinul de jos si prietenul copilului.

– Stii cumva cine mi-a pus cadourile la usa?

– Cum cine, Mos Nicolae. M-am intalnit eu cu el pe scari.

– Hm, ia sa vedem ce avem aici? Ciocolata, bomboane, portocale, banane si…un bilet (scris de mana): “Pentru un copil cuminte si destept, cu drag, Mosul…”

Parintii se minuneaza, vecinul se minuneaza, toate lumea se intreaba cum de a venit Mos Nicolae cu cadouri.

Copilul dispare subit din peisaj, se duce in camera lui si vine cu o carte primita de la nenea Dan, cu dedicatie.

– Nenea Dan, nu vi se pare ca scrisul de pe carte seamana cu cel de pe bilet?

Lui nenea Dan ii pica fata, incepe sa tuseasca s.a.m.d.

« Pagina anterioarăPagina următoare »