Dupa prima saptamana de scoala mama capteaza toata atentia invatatoarei in vederea obtinerii unui raport detaliat asupra activitatii si re-activitatii  Copilului.

Dupa ce doamna invatatoare explica de ce, daca va pune in scena vreodata „D-l Goe”, Copilul este sigur castigatorul rolului principal, vazand cum toata fatza mamei – ridicata cu chin, creme, coada de cal si ranjet larg- cade atrasa de o acceleratie gravitationala brusc crescuta pe acel metru patrat, pentru refacerea tenului mamei, incearca sa o dreaga.

Invatatoarea: D-na sa stiti ca fiul dumneavoastra a facut o persoana din scoala foarte fericita.

Mama (in gand): Iu! Are doar 6 ani, (restul de ganduri nu pot fi scrise aici).

Invatatoarea: A venit cineva la mine si mi-a spus ca lucreaza de 10 ani in scoala aceasta, are 90 de copii dar abia acum a venit un „tzanc” de 6 ani sa-i multumeasca pentru munca ei.

Mama: Interzisa, cine, oare cine o fi si ce o mai fi facut!!!???…

Invatatoarea: Despre bucatareasa vorbesc. Azi la pranz, Copilul s-a dus la bucatareasa sa-i multumeasca pentru mancarea delicioasa pe care o face.

Tata ranjeste satisfacut: A stiut fiul lui cu cine trebuie sa se puna bine, care este esenta vietii.

Mama (in gand): Smecherul s-a pus bine pentru un supliment.

De departe o doamna cu sort alb  ne zambea fericita.

Anunțuri

– Ian ce vrei sa te faci cand vei fi mare?! intreaba mama
– Iubitor de mama si mancator de bomboane – spuse copilul zambind smecher.